|
REVISTA DE CHIMIE Cite as: Rev. Chim. https://doi.org/10.37358/Rev.Chim.1949 OSIM Nr. R102355 ISSN Online 2668-8212 ISSN Print: 1582-9049 ISSN-L: 1582-9049 |
LATEST ISSUE >>> |
| Volume 74, 2023 |
| Volume 73, 2022 |
| Volume 72, 2021 |
| Volume 71, 2020 |
| Volume 70, 2019 |
| Volume 69, 2018 |
| Volume 68, 2017 |
| Volume 67, 2016 |
| Volume 66, 2015 |
| Volume 65, 2014 |
| Volume 64, 2013 |
| Volume 63, 2012 |
| Volume 62, 2011 |
| Volume 61, 2010 |
| Volume 60, 2009 |
| Volume 59, 2008 |
| Volume 58, 2007 |
| <<<< back |
|
| As dori sa evoc un coleg si prieten, profesorul Florin Badea, intr-un stil mai personal decât se obisnuieste in prezentarile personalitatilor care au ilustrat chimia româneasca. Acum 65 de ani, in 1949, soarta a strâns impreuna un pumn de seminte - studenti si studente - candidatii admisi la Facultatea de Chimie Industriala din Institutul Politehnic Bucuresti. in anii care au urmat, am fost pregatiti ca sa fim presarati pe diferite ogoare ale chimiei si sa rodim acolo. Desi la terminarea pregatirii, unii s-au chemat ingineri chimisti iar altii metalurgi, n-am uitat ca incepuseram impreuna. Cu totii urmam sa sfarsim, mai devreme ori mai tarziu, pe diferite meridiane, in aceeasi glie. Lui Florin Badea soarta i-a harazit un viitor care aparea foarte luminos la inceput. Fire poetica si romantica, gusta poezia si literatura, cum mi-am putut da seama curand dupa inceperea facultatii, cand, in conversatiile prin care s-a consolidat prietenia noastra, mi-a recitat o strofa a poetului american Longfellow: Ships tat pass in te night and speak each oter in passing; Only a signal shown and a distant voice in te darkness; So on te ocean of life we pass and speak one anoter, Only a look and a voice; ten darkness again and a silence' Ne asemuiam in multe privinte, iar un coleg al nostru - "pictorul-inginer" Radu Costinescu - ne-a si plasat alaturi intr-un desen facut de el (o ironica alegorie ce amintea de Dante si Virgiliu in calatoria lor spre infern) pentru gazeta de perete a anului III al Facultatii de Chimie Industriala. Legaturile noastre de prietenie s-au consolidat si in timpul verilor, la practicile industriale sau in cele trei luni de pregatire militara. in acea perioada, profesorii de la Facultatea de Chimie Industriala includeau pe Petre Spacu (chime anorganica), Neculai Raclis (matematica), Margareta Giurgea (fizica), Mircea N. Iorga (geometria descriptiva), Emilian Bratu (ingineria chimica), Ecaterina Cioranescu, (compusi farmaceutici) si academicianul Costin D. Nenitescu (chimie organica). Mai multi dintre acestia (profesorii Petre Spacu, Margareta Giurgea, Emilian Bratu, Ecaterina Cioranescu-Nenitescu) aveau sa devina membri ai Academiei Române in anii vitori. Din promotia noastra, mai multi studenti au devenit cadre didactice la Politehnica bucuresteana: la Facultatea de Chimie Industriala, pe langa noi doi de la Catedra de Chimie Organica, la catedra de chimie anorganica a functionat Eugen Pincovski, la catedra de inginerie chimica Cornelia Florea-Balaban, (dupa casatoria noastra din 1954), iar la Facultatea de Metalurgie Nicolae Petrescu. Dupa absolvire, Florin Badea a fost retinut ca asistent universitar prin repartitie guvernamentala la Catedra de Chimie Organica, unde si-a luat doctoratul in 1965 sub conducerea lui Costin D. Nenitescu (1902-1970), cel mai mare chimist pe care l-a avut România. Asistentii indrumau studentii la orele de laborator. De asemenea, ei conduceau seminariile ce usurau procesul de invatare, aratând legaturile intre diferitele clase de compusi organici, inlantuite prin sistemul introdus de profesorul Nenitescu in "magistralele" sale lectii predate de la catedra, ilustrate prin experimente demonstrate in fata studentilor, si insiruite in cursurile tiparite in editii successive. Dupa promovarea lui Florin Badea ca sef de lucrari in 1963 si conferentiar in 1969, accesul la rangul de profesor universitar a devenit practic inexistent pâna in 1990, desi din 1966 el tinea cursuri apreciate de toti cei care le audiau: cursurile de chimie organica, mecanisme de reactie, stereochimie, compusi naturali, produsi farmaceutici. intre anii 1990 si 2001, in fine in calitate de profesor la Politehnica bucuresteana, Florin Badea a condus 14 lucrari de doctorat. A tinut si cursuri in limba franceza la departamentul de limbi straine. Din 2001a ramas ca profesor consultant. in toata activitatea sa, a fost un cadru didactic eminent, apreciat si apropiat de studenti si doctoranzi. in cercetarile intreprinse inca din perioada doctoratului, Florin Badea combina indrazneala creatoare cu rigoarea omului de stiinta, bizuindu-se pe ceea ce se poate demonstra experimental in laborator. A publicat 11 articole in calitate de colaborator al profesorului Nenitescu, cu descoperirea unei metode de a prepara triacetoxi-borohidrura de sodiu (un nou agent de hidrogenare a compusilor organici nesaturati); o noua metoda pentru generarea de dihalocarbene in mediu acid; noi reactii de eliminare de hidracizi din derivati dihalogenati. Pentru aceste ultime cercetari, Florin Badea a fost distins in 1966 cu Premiul de Chimie pentru Cercetare al Academiei Romane. In numeroase alte articole (din totalul de 150 de publicatii stiintifice aparute in periodice stiintifice recenzate), profesorul Badea a imbogatit cunostintele despre mecanismele unor reactii organice (solvoliza sistemelor 2-ariletanice, reactii de deschidere a ciclurilor triatomice tensionate, reactii de transfer monoelectronic, activarea unor legaturi covalente prin sonochimie). in 1970-1971, profesorul Badea a efectuat la Universitatea din California la Los Angeles o specializare in colectivul de cercetare al profesorului Donald J. Cram, care urma sa devina in 1987 laureat al Premiului Nobel pentru cercetari ce au contribuit la chimia supramoleculara. Dr. Florin Badea a publicat impreuna cu Prof. Cram un articol privind deschideri ale inelului ciclopropanic. In 1972, Florin Badea a fost invitat de profesorii Schroder si Criegee sa tina conferinte la Universitatea din Heidelberg. Dupa 1990 a mai efectuat deplasari in Germania si Statele Unite pentru a participa cu comunicari la conferinte stiintifice. insa cele mai apreciate colaborari cu strainatatea le-a avut cu mai multe universitati japoneze in 1995 si 1998, soldate cu articole publicate in colaborare cu profesorul Tashiro de la Universitatea din Fukuoka. Alaturi de predarea cursului despre mecanismele reactiilor organice, profesorul Badea a publicat o carte ampla intitulata "Mecanisme de reactie in chimia organica" in Editura Stiintifica Bucuresti (editia I-a, 1971, editia II-a, 1973) tradusa in 1974 in engleza, Abacus Press. In colaborare cu Dr. F. Kerek, a publicat o alta carte ampla intitulata "Stereochimie" (Editura Stiintifica, 1974) urmata de alte doua carti mai modeste ca amploare, "Structura chimica si stereochimie" in 1981 si "Reactivitate chimica si stereochimie" in 982, ambele la Editura Stiintifica si Enciclopedica. In 1986, in colaborare cu Dr. I. Schiketanz, a publicat la aceeasi Editura o ultima carte, "Chimie organica prin probleme". Viata insa i-a rezervat incercari dure si dureroase. Le-a infruntat cu tarie, dar a suferit mult. Pentru prietenii lui de o viata, ca si pentru generatiile de studenti pe care i-a format, amintirea profesorului Florin Badea va dainui si-i va inspira. Acad. Alexandru T. Balaban Revista de Chimie, vol. 65 , no. 12, 2014 |
| <<<< back |
